that's the reason you stay here

Acum doua saptamani, la acelasi festival de bere mentionat aici, eu si H am plecat impreuna acasa. Mai precis, la mine acasa. A fost ceva ciudat, amandoi iesiti la aer. De acolo pana la zambete furate si un sarut lung nu a fost decat un pas. Un pas pe care l-am facut amandoi. EL stie, de altfel am scrie despre asta acum mult timp, in urma unui articol publicat de Gramo. Entry-ul meu pe tema "polyamory" e aici.

Astazi, am gatit Sweet and sour chicken. In primul rand pentru ca am crezut, in prostia mea de copil, ca as putea incerca o metoda mai subtila de seductie. In al doilea rand pentru ca e ceva de la zero, ceva cu care ma pot mandri. Daca eram in WoW sau in D&D, dupa experienta din seara asta as putea spune: I levelled up in cooking! Carnea era putin cam sarata, dar sosul si legumele au iesit minunat. Nu credeam ca as fi putut sa ma bucur vreodata de o masa gatita atat de mult. Si lui H i-a placut, ceva care am crezut ca m-ar apropria de el. Nu a fost sa fie.

Ma intreb daca nu cumva eu si EL suntem doi ciudati intr-o lume normala. Daca toata povestea asta a noastra, cu deschidere catre altii, cu deschiderea noastra catre sex si alte relatii ne face sa traim intr-o versiune demonica a lumii reale. Poate impreuna ne-am izolat de restul lumii. Nu am nici un dubiu ca toti din jur ne judeca si poate intr-o zi voi invata sa nu imi pese. Dar pe moment e aproape dureros.

Si, ca nota de final, un proiect foarte interesant, in care poate reusesc sa ma implic: Camera 80. Maine am planificata o scurta trecere pe la posta pentru timbre (vederi de trimis in State si Germania), apoi Waldfriedhof pentru poze si in final primul capitol dintr-un proiect la care lucrez de aproape 2 ani. Poate imi iau caietul de notite cu mine, sa mai adaug ceva. Voi vedea.

Acum, timp de somn. Noapte buna, H. Ma bucur ca ti-a placut aici. Mi-e dor de tine.