Dialog imaginar cu un castron
Eu: Salut!
Castronul nu raspunde.
Eu: Ce e, esti suparat pe mine?
Castronul nimic.
Eu: Stiu despre ce e vorba, te-ai ofticat ca nu te mai folosim noi si esti acum castron pentru apa pisicii. Ti se pare ca asta e o degradare?
Castronul tace.
Eu: Dar nu e nici o degradare! In fond, noi te foloseam din cand in cand la cate o salata. Asta destul de rar. Iar acum pisica te foloseste in fiecare zi. Ok, cand nu insista sa bea apa de la robinet. Dar esti mult mai util acum. Nu crezi?
Castronul se face ca ploua.
Eu: Si in plus, pisica te linge. Cum ar putea sa nu-ti placa sa te linga cineva? Bine, si Gigi te lingea, fiindca asa face el, linge vasele de mancare. Dar asta se intampla mai rar.
Castronul nu da nici un semn de interes.
Eu: Uite ce e, discutia asta nu ajunge nicaieri. Daca ai o problema cu mine, poti sa-mi spui. Daca nu, e cam aiurea sa ma ignori.
Castronul face pe mutul.
Eu: Daca tii neaparat,... putem incerca sa te folosim iar pentru salata. Desi nu garantez ca o sa reusim. Mai ales daca ne gandim ca pisica a vomitat la un moment dat in tine... Scuze, dar asta e. Avem anumite retineri.
Castronul nu pare interesat.
Eu: Chiar crezi ca nu-mi pasa de tine? Daca nu-mi pasa, mai faceam asta? Adica, in fine, daca te gandesti, nu e putin lucru, nu? Tu nu spui nimic niciodata, dar acum tacerea ta a capatat un sens. Face parte dintr-un dialog. Are o semnificatie.
Castronul: Ma rog,...
Eu: Aaaaa, deci poti sa raspunzi!!!
Castronul: Nu ti-am raspuns. Nici nu te-am ascultat. "Ma rog" avea legatura cu o chestie la care ma gandeam eu.
Eu: Dar acum imi vorbesti.
Castronul: Pot sa te rog o chestie?
Eu: Sigur.
Castronul: Incearca sa te abtii sa-mi mai vorbesti. Vreau sa spun, ok, n-am nici o problema ca sunt castronul cu apa al pisicii, dar m-as simti prost sa stiu ca sunt in casa unor oameni care vorbesc cu obiectele. Ar fi, intr-un fel, cam dezonorant pentru mine.
Eu: Pai bine, dar uite ca mi-ai raspuns.
Castronul nu spune nimic.
Eu: Here we go again. Ok, am inteles ce vrei sa spui. N-aveam de unde sa stiu ca o sa-mi raspunzi cand am inceput sa iti vorbesc. Si e, intr-adevar, cam ciudat sa vorbesti cu obiectele. Deci vrei sa nu-ti mai spun nimic?
Castronul tace a incuviintare.
Eu: Ok.
Scris de Gramo ^_^
Wednesday, 4 June 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comments:
Haha cute xD
Mi-a facut placere sa il citesc.
Post a Comment